Traian Daniel Rus

Candidaţii la CSM: bloggeri, ong-işti şi actuali membri ai Consiliului

Magistraţii, candidaţi la alegerile viitorului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM), îşi povestesc vieţile pe bloguri, socializează pe facebook şi dau interviuri, semnează petiţii şi luptă ong-ist, trei dintre ei fiind actuali membri care vor încă un mandat.

Magistraţii bloggeri sunt dintre cei mai tineri, care au ales să împartă cu publicul larg jurnalul vieţii de magistrat.

Anamaria Puiu de la Judecatoria Sectorului 1 a Capitalei afirmă, pe blogul său cu poză: "Încrederea e în judecători! În vremurile tulburi pe care le trăim, societatea îşi îndreaptă privirea spre puterea judecătorească, justiţiabilii îşi pun ultima speranţă în hotărârea judecătorească, principalul act al judecătorului".

Este judecător din ianuarie 2009, dar a dat deja interviuri despre activitatea sa. Pe site-ul său are fotografii, inclusiv alături de preşedintele Traian Băsescu.

Vicepreşedintele Judecătoriei Oradea, Cristi Danileţ, este un alt judecător care are blog, dar şi profil pe Facebook, fiind foarte activ în mediul on-line.

Preşedintele Tribunalului Vrancea, Toni Neacşu, este de asemenea activ atât pe site-ul său, cât şi pe pagina de Facebook. El s-a implicat în mai multe proiecte, între care Jurindex, un site cu sentinţe judecătoreşti, care însă a fost blocat o perioadă de timp, dar şi criticat pentru nefuncţionalitate.

O altă parte a candidaţilor la CSM s-au implicat în problemele sistemului prin poziţiie comune, cristalizate mai ales în perioada protestului din justiţie din 2009. O parte dintre ei au semnat măcar o petiţie, legată de salarizarea din sistem, sau au criticat cazul judecătorului Florin Costiniu de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecat în cazul de corupţie al senatorului Cătălin Voicu.

Printre candidaţii petiţionari se numără preşedintele Curţii de Apel Braşov, Alexandru Şerban, Dan Andrei Enescu - de la Curtea de Apel Ploieşti şi Lăcrămioara Axinte - de la Judecătoria Botoşani.

Altă parte a candidaţilor sunt membri ai asociaţiilor profesionale. Dana Gârbovan, de la Curtea de Apel Cluj, şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR).

Judecătorii Dumitru Diaconu - de la Curtea de Apel Ploieşti, Liliana Ciupercă - de la Tribunalul Bucureşti şi Mariana Vârgă - de la Tribunalul Vâlcea şi procurorul Marian Truşcă - de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 2 fac parte din Asociaţia Magistraţilor din România (AMR).

Şi judecătoarea Tribunalului Neamţ, Gabriela Baltag, este membru AMR, însă a intrat în atenţia presei cu ocazia unui conflict apărut, în 2009, când a reclamat o presupusă acţiune de intimidare a SRI, determinată de un memoriu înaintat de judecătorii nemţeni.

Magistraţii candidaţi la Consiliul Superior al Magistraturi sunt nume cunoscute din justiţie, însă, de cele mai multe ori, numele unui judecător sau procuror nu apare în articole de presă pe motive de compentenţă profesională şi număr mare de sentinţe corecte, ci mai degrabă se evidenţiază cei implicaţi în scandaluri şi lupte cu celelalte puteri ale statului.

Este şi cazul judecătoarei Elena Popescu, de la Judecătoria Târgu Jiu. Magistratul a făcut parte din completul de judecată ce l-a condamnat la 25 de ani de puşcărie oe Marcel Ţundrea, acuzat că a violat şi omorât o minoră din Pojogeni. Recent s-au descoperit indicii că un alt bărbat ar fi comis fapta de care a fost acuzat Ţundrea. Între timp condamnatul Ţundrea a decedat.

Preşedintele Curţii de Apel Suceava, Cezar Hâncu, a ajuns în paginile ziarelor, acuzat fiind în nişte plângeri în legătură cu un teren intravilan. Reclamaţiile au fost însă infirmate de procurori.

Marcel Rusu, preşedintele Tribunalului Sibiu, a apărut în presa locală că ar fi autorizat nişte interceptări într-un caz de trafic de droguri în care era implicat fiul unui prieten al său.

Şi Ovidiu Puţura - judecător la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, delegat director a Direcţiei de contencios din Ministerul Justiţiei - a apărut în presă, din cauza averii sale, estimată la aproximativ cinci milioane de lei.

Candidatura lui Ovidiu Puţura, dar şi a secretarului de stat Lidia Barac a fost contestată, tocmai pentru că cei doi ocupă funcţii în Ministerul Justiţiei.

Judecătoarea Rodica Arhip, de la Tribunalul Galaţi, a fost un alt magistrat mediatizat şi asta din cauza a două cercetări disciplinare. Ea a susţinut că a fost victima unor înscenări şi că doreşte să schimbe regulile care îngrădesc drepturile magistraţilor la promovare.

Mădălina Săndina Croitoru - de la Tribunalul Vrancea a fost în atenţia CSM, pentru nesoluţionarea cu celeritate a unor dosare.

Procurorul Gigel Marian Alexandru, de la Pachetul Curţii de Apel Constanţa, a fost revocat din funcţie pentru numeroase nereguli şi deficienţe descoperite în activitatea de conducere a instituţiei în anul 2006.

Şi procurorul Oana Schmidt Hăineală a avut parte de critici, după ce a lucrat în Ministerul Justiţiei.

Procurorul Ştefan Crişu de la Parchetului Capitalei a fost în atenţia inspectorilor CSM, pentru întârzieri în soluţionarea unor dosare, în anul 2006, iar procurorul Costinel CLaudiu Minea este cunoscut ca protejatului lui Irinel Păun (fost şef al Secţiei I Penale a DNA şi apoi şeful Direcţiei Generale Anticorupţie, cel care când era procuror la Parchetul instanţei supreme l-ar fi făcut scăpat pe Sorin Ovidiu Vîntu de unele acuzaţii -n.r.).

Pe de lată parte, procurul Mihai Betelie, de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 4 din Capitală, a făcut reclamaţii, că Secţia de procurori CSM a început un control de fond la unitatea sa de parchet în plină campanie. La rândul său, Betelie a fost reclamat de colegi de-ai săi, care nu-l doreau la conducerea instituţiei, unde venise de la Parchetul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.

Procurorul Alexandru Lele, pare de departe cel mai controversat candidat. Este singurul din cei 53 care a fost judecat într-un dosar penal. El a fost suspendat din funcţie pentru a fo cercetat pentru fapte de corupţie, timp în care a fost director editorial la "Gazeta de Oradea", unde a scris mai multe articole incrimintoare despre şefii săi.

După ce a scăpat de dosarul penal, pentru o eroare de procedură, respectiv pentru că lipsea o semnătură de pe un document, el s-a întors în magistratură şi şi-a declarat intenţia de a ocupa un post în viitorul CSM.

Există totuşi, şi cazuri în care magistraţii au apărut în presă pentru meritele lor.

Procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, Marius Ioan Aron, a fost mediatizat ca singurul procuror din România invitat de Ambasada SUA şi de Oficiul Statelor Unite pentru Patente şi Mărci să participe la o specializare la Washington privind aplicarea legii în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală

La rândul său, judecătosarea Elena Hach, de la Parchetul Curţii de Apel Braşov, a fost în 2007, detaşată în Italia, la Roma, ca magistrat de legătură cu atribuţii în domeniul cooperării judiciare internaţionale.

De la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei (ICCJ) şi-au depus candidaturile Lidia Bărbulescu - preşedintele interimar al instanţei supreme, Victoria Gabriela Bârsan (soţia judecătorului Corneliu Bârsan de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg) - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, şi Mircea Aron - judecător la Secţia penală.

Din partea Curţii de Apel Bucureşti şi a instanţelor arondate candidează judecătorul Dan Lupaşcu - membru al CSM, alături de preşedintele Tribunalului Bucureşti, Mona Lisa Neagoe, judecătoarea de la Secţia a III-a civilă a Curţii, Doina Anghel (vicepreşedinte al CAB, n.r.), judecătoarea de la Secţia a II-a Penală a Tribunalului Bucureşti, Liliana Ciupercă, preşedintelele Judecătoriei Sectorului 3, Marius Badea Tudose, vicepreşedintele Judecătoriei Sectorului 4, Mariana Feldioreanu, şi Ana-Maria Puiu, de la Judecătoria Sectorului 1.

Voci din magistratură susţin că, în perioada cât Lupaşcu a prezidat CSM, sistemul s-a simţit apărat, judecătorul fiind calificat drept "un profesionist".

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit, potrivit Constituţiei, din 19 membri, din care 14 magistraţi aleşi, trei dintre aceştia fiind membri de drept, respectiv preşedintele instanţei supreme, ministrul Justiţiei şi procurorul general al României. Totodată, în CSM sunt doi reprezentanţi ai societăţii civile.

Majoritatea mandatelor actualilor membrii aleşi ai CSM - judecători şi procurori cu grad de judecătorie, tribunal, curtea de apel, instanţă supremă - expiră în decembrie 2010.

În 31 mai 2010, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis că pot rămâne în componenţa viitorului Consiliu trei dintre membri ai acestui for, care, în urma modificărilor legislative, au fost aleşi mai târziu faţă de ceilalţi cărora li se încheie mandatele de şase ani în luna decembrie 2010.

Vicepreşedintele CSM, procurorul Graţiana Isac, procurorul Bogdan Licu şi judecătorul Ana Maria Lăbuş, dar şi reprezentantul societăţii civile, Simina Tănăsescu, au fost aleşi membri ai Consiliului mai târziu decât ceilalţi, întrucât au fost aduse modificări la Legea 317/2004 după ce au fost organizate alegerile pentru acest for, în decembrie 2004.