Proiect ca magia şi ghicitul să fie considerate profesii liberale, respins de senatorii jurişti
Senatorii din Comisia juridică au respins marţi o iniţiativă legislativă a unor parlamentari PDL care prevedea ca activităţile de ghicit şi magie să fie încadrate în nomenclatorul profesiilor liberale, iar persoanele care le exercită să aibă autorizaţie de liberă practică şi să plătească TVA.
Această iniţiativă legislativă are drept scop reglementarea activităţilor şi practicilor oculte şi protejarea persoanelor înşelate prin ghicit sau alte practici oculte care induc şi menţin în eroare sau amăgire, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine prin aceste practici un folos material injust sau dacă s-a pricinuit o pagubă.
În cadrul dezbaterilor, preşedintele Comisiei juridice, senatorul PSD Toni Greblă, a afirmat că dacă această iniţiativă nu ar fi în dezbaterea Parlamentului s-ar regăsi la emisiunile distractive.
Calificând proiectul drept "uşor neglijent" în exprimare, fiind folosite expresii de genul "traşi în piept", Toni Greblă le-a cerut colegilor jurişti să repingă proiectul, el declarându-se nemulţumit că în acest caz nu există posibilitatea ca iniţiativa legislativă să fie pur şi simplu restituită iniţiatorilor.
De asemenea, reprezentantul Guvernului la şedinţa comisiei a menţionat că Executivul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, arătând că prin acest proiect nu se doreşte protejarea cetăţenilor care merg la ghicitori, ci autorizarea acestei activităţi.
În proiectul de lege dezbătut de Comisia juridică se arată că practicile de ghicitorie "nu sunt integrate în sistemul principal al serviciilor oferite populaţiei şi au la bază doar teoriile, credinţele şi experienţele empirice ale aşa-ziselor clar-văzătoare în prezicerea viitorului, tămăduire de boli şi alte afecţiuni sufleteşti".
Iniţiatorii propun ca pentru acest domeniu, în cazul în care nu există, să se creeze standarde ocupaţionale şi definesc noţiunile de "ghicitor", "practică ocultă", "vrăjitorie" şi "farmece".
În proiect se mai propune ca activităţile de ghicit şi magie să fie încadrate în nomenclatorul profesiilor liberale, iar persoanele care exercită activităţi de ghicit şi magie să fie obligate să posede autorizaţie de liberă practică.
Dacă această iniţiativă ar fi adoptată, practicianul din domeniul ocult ar fi obligat să adere la o organizaţie profesională specifică, ce ar trebui ca, la înfiinţare, să stabilească obligativitatea emiterii unei facturi fiscale cu plata taxei pe valoarea adăugată.
Pe de altă parte, iniţiativa legislativă interzice amplasarea cabinetelor de ghicit şi vrăjitorie sau desfăşurarea activităţilor oculte, dar şi publicitatea de orice fel în proximitatea lăcaşurilor de cult, a instituţiilor publice, a instituţiilor de învăţământ sau a unor instituţii de interes public.
Iniţiatorii mai prevăd în proiect că inducerea şi menţinerea în eroare sau amăgire a unei persoane în scopul de a obţine prin aceste practici un folos material se pedepseşte, potrivit articolului 244 din Codul Penal, cu pedeapsa închisorii de la şase luni la trei ani.
Senatul dezbate acest proiect în calitate de primă Cameră sesizată.
Semnatarii iniţiativei sunt deputaţii PDL Claudia Boghicevici, Victor Boiangiu, Gheorghe Ciobanu, Marinel Cionca, Constantin Dascălu, Marius Dugulescu, Stelian Eftemie Ghiţă, Mircia Giurgiu, Marius Göndör, Gheorghe Hogea, Ioan Holdiş, Doru Leşe, Constantin Militaru, Henorel Niţu, Daniel Oajdea, Corneliu Olar, Alin Popoviciu, Lucian Riviş-Tipei, Ştefan Seremi, Alin Trăşculescu, deputaţii PNL Claudiu Ţaga şi Călin Cherecheş, deputatul independent Maria Eugenia Barna şi deputatul Uniunii Ucrainenilor din România, Ştefan Buciuta.
În cadrul dezbaterilor, preşedintele Comisiei juridice, senatorul PSD Toni Greblă, a afirmat că dacă această iniţiativă nu ar fi în dezbaterea Parlamentului s-ar regăsi la emisiunile distractive.
Calificând proiectul drept "uşor neglijent" în exprimare, fiind folosite expresii de genul "traşi în piept", Toni Greblă le-a cerut colegilor jurişti să repingă proiectul, el declarându-se nemulţumit că în acest caz nu există posibilitatea ca iniţiativa legislativă să fie pur şi simplu restituită iniţiatorilor.
De asemenea, reprezentantul Guvernului la şedinţa comisiei a menţionat că Executivul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, arătând că prin acest proiect nu se doreşte protejarea cetăţenilor care merg la ghicitori, ci autorizarea acestei activităţi.
În proiectul de lege dezbătut de Comisia juridică se arată că practicile de ghicitorie "nu sunt integrate în sistemul principal al serviciilor oferite populaţiei şi au la bază doar teoriile, credinţele şi experienţele empirice ale aşa-ziselor clar-văzătoare în prezicerea viitorului, tămăduire de boli şi alte afecţiuni sufleteşti".
Iniţiatorii propun ca pentru acest domeniu, în cazul în care nu există, să se creeze standarde ocupaţionale şi definesc noţiunile de "ghicitor", "practică ocultă", "vrăjitorie" şi "farmece".
În proiect se mai propune ca activităţile de ghicit şi magie să fie încadrate în nomenclatorul profesiilor liberale, iar persoanele care exercită activităţi de ghicit şi magie să fie obligate să posede autorizaţie de liberă practică.
Dacă această iniţiativă ar fi adoptată, practicianul din domeniul ocult ar fi obligat să adere la o organizaţie profesională specifică, ce ar trebui ca, la înfiinţare, să stabilească obligativitatea emiterii unei facturi fiscale cu plata taxei pe valoarea adăugată.
Pe de altă parte, iniţiativa legislativă interzice amplasarea cabinetelor de ghicit şi vrăjitorie sau desfăşurarea activităţilor oculte, dar şi publicitatea de orice fel în proximitatea lăcaşurilor de cult, a instituţiilor publice, a instituţiilor de învăţământ sau a unor instituţii de interes public.
Iniţiatorii mai prevăd în proiect că inducerea şi menţinerea în eroare sau amăgire a unei persoane în scopul de a obţine prin aceste practici un folos material se pedepseşte, potrivit articolului 244 din Codul Penal, cu pedeapsa închisorii de la şase luni la trei ani.
Senatul dezbate acest proiect în calitate de primă Cameră sesizată.
Semnatarii iniţiativei sunt deputaţii PDL Claudia Boghicevici, Victor Boiangiu, Gheorghe Ciobanu, Marinel Cionca, Constantin Dascălu, Marius Dugulescu, Stelian Eftemie Ghiţă, Mircia Giurgiu, Marius Göndör, Gheorghe Hogea, Ioan Holdiş, Doru Leşe, Constantin Militaru, Henorel Niţu, Daniel Oajdea, Corneliu Olar, Alin Popoviciu, Lucian Riviş-Tipei, Ştefan Seremi, Alin Trăşculescu, deputaţii PNL Claudiu Ţaga şi Călin Cherecheş, deputatul independent Maria Eugenia Barna şi deputatul Uniunii Ucrainenilor din România, Ştefan Buciuta.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu